Cum sa supravietuiesti unei orgii


Ca orice seara cu sfarsit incert, a inceput cu bere. De fapt, doar denumirea oficiala e bere, ca in rest era o posirca obosita, genul de lichid dubios ce s-ar scurge daca o bere reala ar face pipi. De fapt, de ce ma chinui cu descrierile – eram la Motoare si „savuram” posirca dubioasa mai sus mentionata, posirca pe care bautorii light-weight de pe acolo o denumeau bere. Si eram noi acolo mai multi oameni, colegi, fost colegi, necunoscuti si viitori necunoscuti, ca unii de pe acolo ma cam enervau si nu as mai fi vrut sa-i vad vreodata. Cum paragraful asta e doar o introducere, nu mai intru in detalii cum si de ce eram acolo. Conteaza ca punem noi mana de la mana si bem bem, light weightsii o intind, si-am mai ramas vreo 8, megahidratati dar in acelasi timp ofticati ca apa asta de-o beam continua sa fie mult prea pura. Si astia 8 eram patru baieti (eu, C., Alex si Grasutu) si patru fatuci, la care nu le stiu neaparat la toate numele. Conteaza ca dintre ele doua si maxim inca jumate erau acceptabile spre chiar bune. Dar asta e o estimare relativ treaza…

Ora fiind tarzie, deja ne batea gandul s-o cam intind la oile noastre, mai ales astia de aveaeu gagici acasa, asa ca ne ridicam si-o luam incet pe scari in jos. Cand sa iesim de tot din cladirea ce adapstea spelunca, una dintre fatuci se trezeste ca ce bine ca ne-am intalnit, ca nu ne-am mai vazut demult, si e asa bine sa iesi cu prietenii la un suc. Si ca e pacat ca acu tre sa mergem fiecare la casa lui. Acu urma un moment de oftat trist din partea lor, insa a fost mult prea fin si insesizabil, ca eu in continuare ma gandeam la cata bere adevarata as fi putut sa-mi iau din banii irositi in seara respectiva. Trece oftatu si aceeasi fatuca (sau alta, nu-s foarte sigur) zice ca am putea sa mergem si sa mai stam la o tacla la ele acasa, daca nu ne grabim si tot nu ne-am mai vazut de mult. Vot unanim pentru da. Asa ca purcedem. A se nota ca in punctul asta eu n-aveam nici cea mai vaga idee ca se pregateste o orgie spontana.

Ajungem la ele la bloc (pe drum intelesesem ca ar cam imparti un apartament unele dintre ele, probabil de aia si umblau in card si nu plecasera de mult una cate una), moment in care eu bag seama ca luminile unui magazin deschis imi mangaie timid ochii. Cu logica mea imbatabila, desi vag creponata de faptul ca eram treaza, ajung la concluzia ca magazinele deschise au in ele alcool. Bine, si alea inchise au in ele alcool, insa din ala neinteresant si inaccesibil din cauza usilor mult prea inchise pentru gustul meu. Si vin si eu cu probabil singura initiativa personala pe seara respectiva „Ba, da’ noi ne gargarisim pe uscat sau ne umplem buzunarele cu niste Jack, just in case?” Fu o initiativa buna. Sincer, nu credeam ca dupa atata apa Jack-ul o sa lunece tocmai conmfortabil, insa a mers. Si a venit momentul ala cand mi-am dat seama ca toata povestea asta cu apa si oameni trezi a fost doar din perspectiva mea; momentul ala trist in care iti dai seama ca esti cea mai treaza persona de la masa. Trist mai ales din noua motive: unu ca nu prea-i intelegi pe ceilalti; doi ca nu prea mai esti atent la ceilalti, ca te concentrezi pe binele tau egoist si cauti sticla sa-ti mai torni. Cum mi-am dat seama ca a sosit momentul, desi si rasetele isterice din jur la orice silaba ar fi fost un indicator bun? Una dintre fatuci se ridica (sa precizez cadrul totusi, desi nu prea le am cu descrierile – eram in sufragerie/living, in jurul unei masute de sticla, stand pe jos in cel mai pur stil japonezo-turc) ne clipeste, mormaie „… surpriza… baieti…” isi scoate bluza si o arunca pe capul lui C. si incepe sa se zbantuie pe acolo. Notati ca in momentul asta, desi cel mai treaz, standardele mi se coborasera si ideea mi s-a parut interesanta. Surprinzator, a doua care era i-a urmat exemplul a fost una dintre gagicile bune. De fapt, cea mai buna gagica de acolo; si ma rugam sa-mi arunce tricoul pe mine. Intr-adevar, pe mine l-a aruncat, insa n-a fost o situatie asa vesela, ca imediat de i-a zburat capota asta s-a aruncat pe Alex si da-i mozoleala, calareala, pipaieli, pipaieli pe C. din cand in cand din partea amadurora, ca era cam aproape de ei. Eu m-am cam ofticat, asa ca mi-am zis sa nu mai pierd timp si sa bag direct din sticla. Numai e nevoie sa zic ca totul a inceput sa degenereze – deja gagigile erau toate in sutienuri, ala doi se calareau, C. studia piata iar Grasutu… Ei bine, Grasutu cred ca era un pic luat, ca i-a luat ceva timp pana sa realizeze ca in jurul sau se arunca haine. Dar, si asta am apreciat la el, din moment ce si-a dat seama ca orgia a inceput a reactionat prompt si hotarat. A sarit in picioare incercand aproape sa-si sfasie camasa, a cazut imediat pe spate cu o bufnitura si un cap de canapea, insa nu a oprit si a sarit din nou, reusind de data asta sa-si dezgoleasca bustul. Insa nu s-a oprit aici (v-am zis doar ca omul era hotarat) – inainte sa ne dam noi seama ce incearca el acolo ne trezim ca asta e complet gol, ranjind mandru de ce ne arata el acolo. Ei bine, asta chiar ca ar fi sot un moment jenant, insa, din nou, noroc ca Grasutu era hotarat – a tasnit spre doua fatuci, fara a observa ca cei doi de se calareau isi schimbasera un pic pozitia si un picior ii bloca drumul; asa ca s-a agatat de piciorul asta si a cazut din nou. Ne-am dat seama ca nu a patit nimic din gemetele lui de „Nu am nimic”; insa apoi a adormit, cu hotararea aia de-l caracterizase pana acu.

Moment in care C. a stins lumina si banuiesc ca a atacat ceva, ca i-am auzit pe primii doi maraind cand C. si victima lui au cazut peste ei. Acu’, pe mine intunericul ma speria un pic. Si nu deoarece ma temeam ca la cat de alcoolizate erau alea doua de mai ramasesera n-o sa gaseasca cei doi pasi pana la mine; dar aveam vaga senzatie ca e posibil sa ma trezesc cu o mana pe mine facandu-mi ceva care sa-mi placa si eu sa ma tot intreb daca e normal ca o mana feminina sa fie asa mare si paroasa. Asa ca am facut ce fac intotdeauna cand sunt panicat – am baut in continuare. Cand s-a terminat de tot sticla, alea doua tot nu ajunsesera la mine. Asa ca m-am gandit, daca tot ma duc la baie, sa vad si ce-au patit. Si le-am gasit in cel romantic momente lesbo – bete adormite una peste alta, goale, una cu sanul celeilate in gura. Frumos, ce pot sa zic – am stat sa admir un pic. Pe de alta parte eram un pic dezamagit ca vederea mea nocturna nu mai functiona asa bine, de nu vazusem cum au ajuns in acest punct. Deci ramasesem singurel… asa ca am luat cealalta sticla, m-am intins pe canapeaua care surprinzator era libera, si m-am culcat.

O sa ziceti ca e cam trista treaba, ca nu m-am ales cu nimic de la orgia asta. Si e posibil sa aveti dreptate. Insa mai exista un mic lucru numit a doua zi dimineata. Si asta merge foarte bine daca esti realtiv outsider in grupul cu care orgiuesti. E senzatia aia sa te trezesti singurul cu haine pe el si care stie ce-a facut aseara. Si nu are pe nimeni calare pe el. Mastercard ar putea face o reclama: sa ajungi acasa la fatuci – multa posirca la Motoare; sa nu pleci acasa ca astia te plictisesc teribil – o sticla de Jack; privirea tuturor a doua zi dimineata cand tu esti in picioare si imbracat, le faci cu ochi si zici ce blog bun o sa iasa din asta – de nepretuit.

–––––-
Now playing: Keri – Tacerea zmeilor ft. Axes & DJ FaiboX
via FoxyTunes

Anunțuri

2 gânduri despre “Cum sa supravietuiesti unei orgii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s