Despre Manole


Prima chestie interesanta despre Manole este ca nu-l cheama tocmai Manole.  Ce e si mai ciudat e ca desi toata lumea ii spune Manole, iar el insista sa-i spui Manole, pana acum nu i-a trecut prin cap sa-si schimbe numele. Sau poate nu a vrut. Dar il stiu ca stamba din nas si maraie urat cand trebui sa semneze contracte iar cineva face greseala sa-i citeasca numele, insa ma mir cum o sa fie cand s-o insura si popa i-o zice „Se cununa robul lui Dumnezeu, Ţuţică Amalio Rozmarin Etecuru”. Manole e un nume pe care si l-a ales el mai tarziu. Gurile rele zic ca i-a ramas porecla pentru ca a avut el prin liceu o prietena, Ana, iar ala de i-a dat cep Anei asteia le-a povestit cum Manole, ca un mester bun ce era, lasase fata zidita bine, si i-a ramas astuia pe cap sarcina ingrata de a surpa Manastirea Argesului. Dar cei care-l cunosc bine pe Manole, ca mine de exemplu, stiu ca-si zicea asa de mult;  de ce si-o fi  zis asa, nu prea mi-a fost clar niciodata.

Acuma, in legatura cu prenumele lui – cred ca parintii lui au fost fondatorii aripii masonice care a inventat manelele, iar certificatul lui de nastere o fi fost manifestul revolutionar pentru noul curent. Mai umbla si zvonul ca parintii sai n-ar fi fost tocmai strangatori cand a venit vorba de neuroni; ba chiar stiu pe cineva care a afirmat ca o bucata de hartie igienica ar fi mai acutita ca mintea lor; desigur, doar zvonuri. Mai interesant mi s-a parut mereu numele sau, iar Manole a povestit toata copilaria lui cum n-o sa-si schimbe niciodata numele pentru ca ar avea o provenienta profund istorica, ce ar data de pe vremea lui Vlad Tepes. Nu cred ca l-a crezut cineva vreodata. Asa ca nu va puteti imagina cat de surprins am fost cand am descoperit intr-un anal istoric turcesc ca tot ce ne spusese Manole era cat se poate de adevarat. Nu mai tin minte cum ii zicea cronicarului turc sau voluminoasei sale opere, insa nu cred ca am sa uit vreodata povestea al carei titlu, in traducere libera, ar fi cam asa „Cruntii demoni ai infingerii dorsale – Eteteapa si Etecuru”. Ca s-o rezum, caci n-as vrea sa deviem de la personajul nostru pricipal, cei doi „demoni” erau doi osteni ai lui Tepes care se ocupau cu asezarea discreta a fundului otoman in teapa romaneasca din stejar pur. Si astia doi isi intampinau mereu clientii cu un ranjet larg si, cum unul tinea lemnul nobil iar celalalt paganul turc de parti mai putin nobile, se salutau intre ei: „Ete teapa!” „Ete curu!” Cronicarul otoman mai sustine ca vorba despre cei doi s-a raspindit repede prin ostile turcesti, si, datorita tremurului de frica ce-l apuca pe fiecare turc la auzul celor doua nume, cei doi si-au primit porecle dupa saluturile lor. Niste prieteni academici carora de povestisem istoria respectiva sustineau ca cel mai probabil cronicarul turc nu-ntelegea o boaba de romana, iar poreclele au fost adoptate de ostile romanesti deoarece caterinca era o practica veche printre stramosii nostri. Cu toate acestea, nu exclud ca academicienii astia sa fi fost invidiosi pe originea nobila si istorica a lui Manole.

L-am cunoscut pe Manole pentru ca, dupa ce s-a mutat cu ai lui in scara cu mine, a inceput sa se joace in acelasi tarc plin de fiare ruginite in care ne jucam mai toti copii din cartier. Toti cei din scara cu mine am considerat faptul ca Manole s-a mutat in scara cu noi si nu in alta parte ca fiind o mare binecuvantare. Si asta pentru ca de mic Manole a fost un spirit practic si intreprinzator: parintii sai erau niste romantici incurabili care nu credeau in valoarea materiala a unei jucarii (din nou, stiti cum sunt cartierele din orasele mici, pline de oameni invidiosi care raspandeau zvonul ca parintii lui Manole erau asa saraci ca nici apa nu-si permiteau s-o traga). De asta, deoarece Manole nu avea nici o jucarie, a aparut expresia „a te juca cu puta in tarana”. Noi ii ziceam „a te juca cu puta printre fiare”, dar stiti cum sunt denaturate niste vorbe cand circula din gura in gura. Ei bine, in timp ce parintii sai erau visatori, Manole intelegea ca tot farmecul copilarii sta in a avea cat mai multe jucarii. Si, fiind de mic un baiat inteligent, si-a dat seama ca jucariile astea nu trebuie neaparat sa fie alea tale. Asa ca in fiecare zi cand venea in fierarie, isi alegea cu ce jucarii voia sa se joace in ziua respectiva si il ruga frumos pe posesorul lor sa i le imprumute. Nefiind o lumea perfecta, bineinteles ca mai dadea si peste copii neciopliti care ii refuzau cererea amabila; asa ca Manole, fiind un aparator al valorilor morale si al bunei educatii, le aplica o mica corectie. Si pentru ca psihicul nostru nu era inca destul de dezvoltat pentru a intelege corectii morale, Manole aplica una fizica si sanatoasa. Il ajuta si faptul ca era cu doua capete mai mari decat oricare dintre noi si, daca o minune l-ar fi facut sa stea pe loc cinci minute, l-ai fi confundat usor cu un dulap. Si e bine ca l-am avut pe Manole in fierarie, pentru ca corectiile lui chiar au dat roade, asa incat dupa vreo luna, toti cei pe care ii ruga sa-i imprumute ceva ii inmanau acea jucarie cu cel mai politicos zambet posibil. Cateodata imi place sa cred ca, dupa ce am crescut, datorita lui Manole, cei din carierul meu am fost cei mai politicosi oamenii ai generatiei noastre. Dupa cum am spus, cei din scara de la noi erau binecuvantati: Manole nu tanjea niciodata dupa jucariile noastre, pentru ca spunea ca-si respecta vecinii, mai ales cei care stiau unde locuia el si ca Manole invatase teoria corectiei fizice de la taicasu, caruia ii placea sa-i predea cate o lectie in fiecare saptamana. Ba, mai mult, cateodata impartea cu noi din recolta sa, mai ales cand se simtea coplesit de informatia ce-o primise cu o seara inaintea si simtea ca ar fi bine sa eliminea orice sansa de studiu nou. Stiti cum sunt copii – au o capacitatea si o atentie destul de limitate cand vine vorba de invatat.

Mai sunt multe de zis despre Manole, dar pe seara asta imi opresc povestea aici.

Dan

Anunțuri

2 gânduri despre “Despre Manole

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s